Industria autodezvoltării (self-help) este o industrie de miliarde de dolari. Umple librăriile și sălile de conferințe. A transformat oameni obișnuiți în celebrități și s-a folosit intens de creșterea conștientizării de sine în rândul generațiilor recente. Și deși a schimbat viața a milioane de oameni – în principal în bine, aș presupune – totuși, ea nu beneficiază de o anumită credibilitate în ochii majorității. Mulți o consideră doar o escrocherie simplă. Alții râd de superstițiile bizare care sunt prezentate ca sfaturi legitime pentru viață. Mulți încearcă să se ajute pe sine, dar adesea sfârșesc cu un sentiment amar de nemulțumire.
Nici psihologia clinică nu are neapărat un palmares excelent în ceea ce privește schimbările personale, dar cel puțin atunci când te întinzi pe canapea, știi că ești lângă cu un expert calificat care îți oferă indicații și/sau informații ce au la bază cercetări empirice de peste 100 de ani.
În cazul autodezvoltării, Dumnezeu știe de unde provin jumătate dintre acești oameni. Este o industrie orientată de piață, nu de revizuiri între colegi. Greutatea cade pe umerii cititorului pentru a trece prin material și pentru a decide ce este credibil și ce nu. Și aceasta nu este întotdeauna o sarcină ușoară.
În continuare o să prezint o serie de probleme majore pe care industria autodezvoltării le are în prezent, și care sunt puțin probabil să dispară.
Autodezvoltarea consolidează percepțiile de inferioritate și rușine
Există două tipuri de oameni care sunt atrași de materialele de autodezvoltare: cei care simt că ceva este fundamental greșit în ei și sunt dispuși să încerce orice pentru a îmbunătăți lucrurile, și cei care cred că în principiu sunt oameni buni, dar au unele probleme și zone oarbe și doresc să devină persoane excepționale.
Putem numi acești oameni “Cei care trec de la Rău la Ok” și “Cei care trec de la Ok la Excepțional”. Cei care trec de la Rău la Ok sunt implicați în acest demers deoarece cred că sunt profund defecți și doresc să se “repare”. Cei care trec de la Ok la Excepțional sunt interesați de autodezvoltare deoarece consideră că sunt în regulă, dar doresc să devină excepționali.
În general, cei care trec de la Ok la Excepțional chiar reușesc să facă acest lucru – își transformă viața medie și “ok” în ceva cu adevărat unic și extraordinar pe parcursul anilor.
Pe de altă parte, cei care trec de la Rău la Ok nu înregistrează îmbunătățiri semnificative, dacă înregistrează vreo îmbunătățire, chiar și după ani de “efort”. În unele cazuri, pot ajunge chiar să se simtă mai rău.
De ce se întâmplă acest lucru?
Cei care trec de la Rău la Ok eșuează în mod constant pentru că au o viziune fundamentală prin care interpretează tot ceea ce fac, inclusiv despre autodezvoltare, cât și pentru a-și susține inferioritatea sau lipsa lor de valoare.
De exemplu, o persoană care trece de la Ok la Excepțional poate citi o carte despre cum să devină fericit și să gândească: “Oh, interesant, există multe lucruri aici pe care nu le fac. Ar trebui să le încerc.”
În schimb, o persoană care trece de la Rău la Ok va citi aceeași carte și va spune: “Uau, uitați câte lucruri nu fac. Sunt și mai ratat decât am crezut inițial.”
Diferența fundamentală este că cei care trec de la Rău la Ok nu au acceptarea de sine pe care majoritatea oamenilor o au. O persoană care trece de la Ok la Excepțional va privi istoricul greșelilor și al deciziilor proaste pe care le-a luat de-a lungul vieții și va decide că ar trebui să facă alegeri mai bune și să învețe cum să fie o persoană mai bună. În schimb, o persoană care trece de la Rău la Ok va presupune că fiecare alegere pe care o va face este una proastă, din cauza faptului că ea (persoana în cauză) este fundamental defectă și că singurul mod în care ar putea face alegeri bune este să facă exact ceea ce spune altcineva, cuvânt cu cuvânt.
Ironia aici este că precondiția pentru ca autodezvoltarea să fie eficientă este tocmai ceea ce autodezvoltarea nu poate să ofere: să te accepți drept o persoană bună care face greșeli.
Desigur, poți să te calibrezi cu energia ta internă, să te ancorezi liniștit în “prezent”, să rostești afirmații pozitive și să ții un jurnal până când îți vine înapoi pe gât, dar cei care trec de la Rău la Ok vor continua să se perceapă drept “Răi” și nu vor ajunge niciodată la acel “Ok” pe care îl caută cu atâta disperare. Deoarece această lipsă de valoare este viziunea lor asupra vieții, tot ceea ce fac doar va întări și mai mult această această viziune. Cel mult, tot ce pot spera este să o ascundă sau să o reprime.
Autodezvoltarea este doar o altă formă de evitare
Oamenii percep conștient propriile probleme în feluri unice și creative: nu știu când este cel mai potrivit moment să o sărut; mereu mă cert cu familia mea; mă simt mereu obosit și leneș; nu pot să mă opresc din a mânca dulciuri; câinele meu mă urăște; fosta mea prietenă mi-a dat foc la casă; și multe altele.
Toate acestea par a fi probleme “reale”. Dar în aproape fiecare situație, rădăcina problemei este de fapt o formă profundă de anxietate/nevrotism sau o senzație inconștientă de rușine sau lipsă de valoare.
Am văzut deja cum autodezvoltarea de obicei se dovedește a fi ineficientă în a aborda rușinea. Din păcate, adesea aceasta eșuează și în gestionarea anxietății/nevrozei.
(Nevrotismul – este o trăsătură de personalitate care reprezintă tendința de a fi ușor deranjat sau activat emoțional de situații care nu ar afecta majoritatea oamenilor)
Când cineva cu o cantitate exagerată de anxietate ajunge la materialele de autodezvoltare, de obicei se întâmplă două lucruri, dar niciunul dintre ele nu rezolvă problema.
-
- Ei pur și simplu înlocuiesc un nevrotism cu un altul, puțin mai sănătos – gândiți-vă la cineva care trece de la a fi alcoolic și incapabil să-și păstreze un loc de muncă, la a medita și face yoga cinci ore pe zi și tot nu poate să-și păstreze un loc de muncă.
- Folosesc materialele de autodezvoltare drept o altă formă de evitare. Un exemplu clasic aici este sfatul în materie de relații – nu știu cum să o invit la întâlnire pe persoana pe care o plac, așa că voi citi patru cărți despre asta și mă voi simți ca și cum am făcut ceva. Deodată, cititul cărților pare mult mai important decât a o invita efectiv pe persoana respectivă la o întâlnire.
Marketingul autodezvoltării creează așteptări nerealiste
Chiar dacă, teoretic, nu am o problemă cu motivația de a obține profit în industria autodezvoltării, în practică acest lucru poate cauza probleme.
Cu motivația de a obține profit, interesul nu se concentrează pe crearea unei schimbări reale, ci pe crearea percepției unei schimbări reale.
Aceasta poate fi realizată prin placebo-uri, învățând clienții să suprime anumite sentimente negative sau să-și crească temporar stările emoționale. Poate fi realizată prin mulțumirea oamenilor anxioși cu mai multă informație și a nevroticilor cu mai multe tehnici de relaxare. Toate acestea creează senzații de împlinire și de îmbunătățire pe termen scurt, dar aproape întotdeauna se disipează în câteva zile sau săptămâni.
Îmi pare rău, dar nu vei depăși o viață de senzație de inadecvare sau rușine într-un singur weekend. Pur și simplu nu vei reuși. Ceea ce se va întâmpla este că te vei simți mai bine cu privire la acea inadecvare și rușine pentru un weekend, iar apoi se vor întoarce din nou.
Autodezvoltarea (de obicei) nu este validată științific
Iată practicile de autodezvoltare demonstrate în studiile științifice care ar avea o anumită validitate: meditația sau atenția plină de conștientizare (mindfulness), ținerea unui jurnal, exprimarea recunoștinței zilnice, faptele caritabile și dărnicia față de ceilalți.
Aici, știința este mai puțin neclară (de obicei, depinde de modul sau motivul în care sunt utilizate): Programarea Neuro-Lingvistică, afirmațiile, hipnoterapia, conectarea cu copilul interior.
Aici avem ceea ce este complet fără sens: Feng Shui, manifestări, cărți de tarot, telekinezie, clarvăzători, cristale, animale puternice, tehnica “tapping”, legea atracției, orice aspect supranatural sau esoteric.
Realitatea este că majoritatea informațiilor de autodezvoltare disponibile sunt fie placebo în cel mai bun caz, fie complet fără valoare în cel mai rău caz.
Din fericire, în ultima decadă, mulți academicieni precum Brene Brown și Dan Gilbert s-au implicat în curent prin scrierea cărților de autodezvoltare bazate pe studii științifice, în locul abordării tradiționale de genul: “Curățam dulapul când Dumnezeu mi-a vorbit și am devenit brusc iluminat, așa că iată cartea mea complet arbitrară și superficială despre ce ar trebui și ce nu ar trebui să faci în viață’.”
Autodezvoltarea este o contradicție
Contradicția autodezvoltării constă în faptul că primul și cel mai fundamental pas spre creștere este să recunoști că ești bine așa cum ești și că nu ai neapărat nevoie de ajutorul altcuiva. Aceasta este credința de bază, și prin definiție, este ceva ce nu ți se poate oferi de către altcineva, ci trebuie să ajungi la ea singur.
Ironia este că odată ce accepți că nu ai nevoie de ajutorul sau sfaturile cuiva pentru a deveni o persoană bună, abia atunci sfaturile lor devin cu adevărat utile pentru tine.
Astfel, într-un fel, autodezvoltarea este cea mai utilă pentru oamenii care de fapt nu au nevoie de autodezvoltare. Este pentru cei care trec de la Ok la Excepțional, nu pentru cei care trec de la Rău la Ok, cu toate că majoritatea acestora sunt cei care cad pradă și își cheltuiesc banii pe aceasta.
Îmbunătățirea de sine în sens literal înseamnă să te îmbunătățești pe tine, nu să te înlocuiești cu altceva. Dacă încerci să te înlocuiești pe tine cu altceva, atunci nu vei reuși niciodată și ești mai predispus să fii absorbit de aberații și pseudo-știință și să-ți reprimi sentimentele de inadecvare în loc să le abordezi direct.
În alte cazuri, autodezvoltarea permite oamenilor să-și transfere și să-și proiecteze sentimentele de inadecvare asupra altora, sau să trăiască prin proiecție prin succesul unui “guru” sau al altcuiva. Din nou, este vorba despre percepția progresului și nu despre progresul în sine.
Deci, care este scopul tuturor acestora?
Descoperă singur. S-ar putea să sune drept o soluție evidentă, dar, sincer, de ce ar avea altcineva răspunsurile pentru viața ta în locul tău? Poți lua în considerare experiențele și ideile lor, dar în cele din urmă aplicarea lor la viața ta este cea care contează.
Nimic din toate aceste lucruri nu ar trebui să fie ușoare. Oricine îți spune altfel probabil îți vinde ceva. Fii sceptic. Fii egoist. Și fii nemilos. Este vorba despre viața ta. Nimeni altcineva nu poate fi fericit în locul tău. Dacă ai așteptarea asta, ei bine, atunci aceasta este problema ta. Și nimeni nu te poate ajuta cu excepția ta.
Notă! Acum, la încheiere, doresc să vă las cu o întrebare: Ce părere aveți în legătură cu faptul că în aproape fiecare bibliotecă există un raft de autodezvoltare, dar nici măcar unul despre cum să-i ajutăm pe alții?